Sever Neacșu a primit cadou un test genetic, a aflat că are o predispoziție mare la cancer de colon, iar medicul i-a spus un singur lucru: mănâncă fibre. Așa a apărut Sipit, primul suc prebiotic produs în România, 6 grame de fibre într-o doză, în peste 500 de locații la un an de la lansare și deja la benzinăriile din Bulgaria. Dilema cu care a venit la Permis de Antreprenor: ne întindem mai mult decât ne ține plapuma? Felix Pătrășcanu, cofondatorul FAN Courier, i-a răspuns cu un „da” și cu două condiții pe care le încalcă aproape toți cei care ies prima oară din țară. Ai aici episodul pe minute, cifrele Sipit verificate, regulile lui Felix pentru expansiune, un test care îți spune dacă ești gata să ieși în afară și ce aplici luni, orice produs ai vinde.
Episodul „Sever Neacșu și Felix Pătrășcanu: Când e momentul să extinzi afacerea în afara țării”, sezonul 4, episodul 25, din ediția Permis de Antreprenor LIVE de pe 22 septembrie 2026, înregistrată la Apollo 111. Mai jos ai fiecare moment, cu minutul exact.
În 30 de secunde
Sipit este un suc prebiotic românesc: 6 grame de fibre pe doză, fără zahăr adăugat, 20% suc natural, 14 kcal la 100 ml, trei arome (zmeură cu lychee, pepene cu mentă, prune cu smochine și cocos). L-au făcut Sever Neacșu și Alex Drăgan, prieteni de peste 15 ani, veniți din corporație, fără nicio legătură cu zona medicală, după ce un test genetic și un sfat de medic i-au trimis la fibre. Au lansat în iulie 2025, la Electric Castle, cu 3.000 de doze gratuite, au bătut cafenelele cu geanta frigorifică, au ajuns în peste 500 de locații din 53 de orașe și estimează vânzări de 450.000 de euro în 2026. Întrebările pentru Felix Pătrășcanu: românul plătește premium pentru un produs de nișă românesc? Și când ieși în afara țării fără să-ți pierzi concentrarea pe piața de acasă? Răspunsul lui, din experiența FAN Courier: da, românii vor premium, mai ales românesc; iar expansiunea nu te defocusează dacă îi dai o echipă separată și dacă alegi momentul când acasă lucrurile lâncezesc, nu când ai cel mai mult de făcut.
Răspunsul scurt: când e momentul să extinzi afacerea în afara țării
Nu când crești cel mai repede acasă, ci când acasă nu mai ai unde să crești și, în același timp, piețele de afară te caută. Așa a fost momentul FAN Courier, spune Felix Pătrășcanu: piața românească încetinea, iar retailerii online din afară voiau să intre în România. A doua condiție, la fel de importantă: expansiunea nu se face cu echipa care ține piața de acasă. Faci o echipă separată, îi dai oameni și resurse și o lași să-și facă treaba; altfel „nu faci și aia și aia cu aceeași echipă” și le faci pe amândouă pe jumătate. A treia: înainte să intri, înțelegi cultura pieței, pentru că „aici se fac cele mai multe greșeli”.
Pentru Sipit, asta înseamnă un răspuns incomod și unul bun. Incomod: la un an de la lansare, cu liste noi de magazine în fiecare săptămână în România, momentul „lâncezelii” n-a venit încă, deci piața de acasă rămâne prioritatea. Bun: Bulgaria și Polonia pot fi făcute corect de pe acum, dacă au oamenii lor, bugetul lor și un produs cu ștanța „fabricat în România” pe el, exact nișa pe care Felix o vede ca pe marea oportunitate a anilor următori.
Ce este Sipit și cum a ajuns în 500 de locații într-un an
Sipit e un suc prebiotic la doză: băutura carbogazoasă cu fibre care, în Statele Unite, a devenit o categorie întreagă, iar în România nu exista. Povestea de la care a pornit a fost spusă în sală de Sever: a primit cadou un test ADN ca să vadă la ce e predispus, a ieșit un risc mare de cancer la colon, iar sfatul medicului a fost „atât de simplu”: mănâncă fibre. Alex a empatizat, pentru că tatăl lui are probleme cu inima și căuta și el alternative mai sănătoase la sucurile clasice. Niciunul nu venea din medicină: Alex, din operațiuni și conducere de echipe; Sever, din dezvoltare de business, cu ani în companii de tehnologie. Au citit, s-au documentat, au studiat piața și au văzut că nu există o alternativă bună în România. Au pornit la drum.
| Ce trebuie să știi | Sipit | De ce contează pentru un antreprenor |
|---|---|---|
| Produsul | Suc prebiotic la doză: 6 g de fibre pe porție, fără zahăr adăugat, 20% suc natural, 14 kcal/100 ml, termen de valabilitate 12 luni, fără frig | Produs nou într-o categorie care nu exista: trebuie explicat la raft, nu doar vândut. |
| Aromele | Zmeură cu lychee, pepene cu mentă, prune cu smochine și cocos; din șase rețete făcute cu un mixolog | Alegerea aromelor a fost prima lecție despre diferența dintre ce spun oamenii și ce cumpără. |
| Lansarea | Iulie 2025, Electric Castle, 3.000 de doze gratuite; apoi cafenele, una câte una, cu geanta frigorifică | Au pus produsul în mână înainte să-l pună pe raft. |
| Unde se găsește | Peste 500 de locații în 53 de orașe: Inmedio, Relay și 1Minute (Lagardère), OMV, Rompetrol, Froo, Auchan, Freshful, Sezamo, Bolt Market; Kaufland anunțat; în Bulgaria, la Shell și în rețeaua Minimart; teste în Polonia | Întâi proximitate și benzinării, unde rotația e rapidă; marile lanțuri după ce produsul a dovedit că se vinde. |
| Producția | Externalizată de la început, la o fabrică parteneră din Caransebeș | Fără fabrică proprie, banii merg în produs și în distribuție, nu în utilaje. |
| Banii | Circa 250.000 de euro investiți până acum, din resurse proprii și un investitor privat; estimare 2026: 450.000 de euro vânzări, din care ~5% online | Un brand de băuturi se construiește la raft, nu online: 95% din vânzări vin din magazine fizice. |
Cifrele despre companie sunt cele declarate de fondatori în presă, în octombrie 2026, și pe site-ul brandului; cele spuse în emisiune le confirmă. Ce nu spun cifrele e ritmul: „suntem într-o fază foarte rapidă de creștere, tot adăugăm liste și tot apărem în magazine noi”, a spus Sever la final. Reușitele sunt săptămânale și nu prea apucă să le sărbătorească.
Cele trei lecții Sipit, înainte de orice sfat de la mentor
Înainte să vorbească Felix, cei doi au spus ce au învățat singuri în primul an. Sunt lecții pe care le plătește aproape orice produs nou și care merită citite de oricine se pregătește de lansare.
Toți ar fi plătit 20 de lei pe un suc bio cu toate promisiunile de pe etichetă. „La raft, decizia de cumpărare e alta.” Ce declară oamenii că își doresc și ce ridică de pe raft sunt două lucruri diferite.
Primele trei arome din focus-grupuri „n-au nicio treabă” cu ce se întâmplă la raft: produsele care vând cel mai bine sunt fix invers, a treia aromă e, de fapt, prima. Concluzia lor: bagi în producție și testezi în producție.
Acolo unde n-aveau experiență, au apelat la experți: dezvoltarea produsului, producția, marketingul. Externalizarea producției de la început e, spun ei azi, „o decizie foarte bună de business”.
Cele trei lecții spun același lucru: piața se măsoară cu bani dați, nu cu păreri spuse. Un chestionar îți arată ce ar vrea omul să fie; raftul îți arată ce e. De aceea Sipit a început cu 3.000 de doze puse în mână la un festival și cu cafenele luate la rând, nu cu un studiu de piață comandat. Dacă ai un produs nou și n-ai bani de două teste, fă-l pe cel de la raft.
Plătește românul premium pentru un produs de nișă românesc?
Prima întrebare a lui Sever pentru Felix Pătrășcanu a fost exact asta, și răspunsul a venit fără ezitare: da. „Românii au apetit pentru premium, și din ce în ce mai multă lume își dorește premium, mai ales produse românești.” Pentru un brand care intră într-o categorie nouă, cu un preț peste sucurile obișnuite, asta e o confirmare importantă, dar vine cu condiția pe care Sipit a învățat-o singur: premium se cumpără la raft, nu în chestionar. Omul plătește mai mult când înțelege în trei secunde de ce, când produsul e acolo unde e el și când a gustat o dată.
Românii au apetit pentru premium, și din ce în ce mai multă lume își dorește premium, mai ales produse românești.Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier, la Permis de Antreprenor

Când ieși în afara țării: momentul FAN Courier și ce înseamnă pentru un brand de un an
Dilema pe care au adus-o Sever și Alex e una pe care o au toți fondatorii veniți din corporație: acolo ai învățat că „arzi bani, te duci în toate piețele și vezi care rămâne”. Numai că, în corporație, banii erau ai altcuiva și capitalul era mare. Într-un start-up cu 250.000 de euro investiți, întrebarea devine: ne întindem mai mult decât ne ține plapuma? Când merită cu adevărat?
Felix Pătrășcanu a răspuns cu momentul lui. FAN Courier a ieșit în afară atunci când simțea că în piața românească „lucrurile lâncezesc” și, în același timp, foarte mulți retaileri online din afară își doreau piața românească, pentru că România devenise un popor consumator. Cele două semnale împreună, piața de acasă care încetinește și piețele de afară care te caută, au făcut momentul. Nu creșterea rapidă, nu entuziasmul, nu faptul că „se poate”.
| Semnalul | Întrebarea în cuvinte simple | Ce răspunde Sipit azi | Ce ar însemna „da” |
|---|---|---|---|
| Piața de acasă lâncezește | Mai ai loc de crescut în România fără să te întinzi geografic? | Liste noi în fiecare săptămână, Kaufland în curs, 53 de orașe, din cele peste 300 de orașe ale României | Când listările noi nu mai mișcă vânzările și acoperirea e aproape completă |
| Piața de afară te caută | Vine cererea spre tine (distribuitori, retaileri, diaspora) sau te duci tu să o cauți? | Bulgaria a venit pe ruta spre Grecia: Shell și Minimart; Polonia e test | Când un partener local îți cere produsul și își asumă el raftul |
| Echipă separată | Ai oameni care se ocupă doar de piața nouă, fără să fie cei care țin România? | Echipă mică, fondatori implicați în tot | Cel puțin un om dedicat pe piață, cu buget și obiective proprii |
| Înțelegi cultura pieței | Știi cum cumpără, ce beau, cât plătesc, cât de deschiși sunt la produse străine? | Numele Sipit a fost ales să se citească ușor în engleză, cu gândul la afară | Un test de raft local și un partener care cunoaște piața, înainte de buget mare |
| Bani pentru așteptare | Poți finanța piața nouă 12 luni fără să sufere cea de acasă? | Investitor privat intrat recent; România rămâne piața principală | Un buget separat, scris, pe care nu-l atingi pentru România |
Tabelul e modul nostru de a pune cap la cap ce a spus Felix și ce au spus fondatorii; verdictul rămâne al lor. Dar din el se vede de ce Felix nu i-a spus lui Sever „nu ieși”, ci „ieși corect”: Bulgaria a venit singură, pe un drum pe care îl faci oricum, iar un test în Polonia costă puțin. Problema nu e să fii în trei țări, ci să le faci cu aceiași trei oameni.
Regula echipei separate: „nu faci și aia și aia cu aceeași echipă”
Întrebarea precisă a lui Sever a fost dacă o expansiune geografică accelerată nu defocusează echipa de la ce ar trebui să fie esențialul, poate piața din România. Răspunsul lui Felix a fost scurt: „E o chestie de administrare.” Faci internațional, îi dai ce are nevoie, oameni și resurse, și îi lași să-și facă treaba. La FAN Courier, operațiunile internaționale au ajuns, spune el, la vreo șase milioane de euro, fără ca echipa din România să fie trasă în două direcții.
Nu te defocusezi. Nu faci și aia și aia cu aceeași echipă. Faci o echipă separată și ea are grijă de toate.Felix Pătrășcanu, la Permis de Antreprenor
A dat și un exemplu din ziua aceea: a doua zi avea ședință de consiliu și primise deja informări despre un vânzător dintr-o piață externă care nu vinde și trebuie schimbat. Nu îl defocusează, pentru că e altă echipă, cu problemele ei, pe care le rezolvă ea. Pentru un start-up, regula se traduce simplu: piața nouă primește un om al ei, un buget al ei și obiective ale ei, chiar dacă omul e unul singur și bugetul e mic. Ce nu merge e varianta în care fondatorul care ține listările din România se ocupă „și” de Polonia în weekend. Atunci nu ai două piețe, ai una și jumătate, și amândouă suferă.
Cultura pieței și diaspora: unde se fac cele mai multe greșeli și unde e scurtătura
Întrebat când e momentul să te dezvolți în afară, Felix a început cu un avertisment, nu cu o dată: „Trebuie să fii foarte atent la cultura pieței respective. Aici cred că se fac cele mai multe greșeli.” Sunt popoare foarte atașate de produsele lor și popoare deschise, care vor să încerce. Serviciile de curierat sunt la fel peste tot, în Ungaria, în Bulgaria, în Franța, cu mici diferențe; un produs alimentar nu. Gustul, prețul pe care omul îl consideră normal, locul de unde cumpără, toate sunt locale. Și, spune el, „toate lucrurile astea ți le spune experiența”, adică nu le afli dintr-un raport, le afli punând produsul pe un raft de acolo.
Scurtătura pe care o vede pentru brandurile românești e diaspora: milioane de români în Europa, unii cu magazine, alții cu afaceri „foarte interesante”. „Dacă am apela la oamenii ăștia, am putea crea o rețea prin care să ducem produsele noastre și să le facem cunoscute acolo.” Pentru Sipit, e un drum concret: magazinele românești din Spania, Italia, Germania sau Marea Britanie sunt primul raft din afară pe care produsul nu trebuie explicat de la zero, iar de acolo poate trece la clienții locali.
Intri cu produsul tău așa cum e acasă, fără să știi ce beau oamenii de acolo, cât plătesc și de unde cumpără.
Un raft local, câteva luni, cu un partener care cunoaște piața. Bulgaria pentru Sipit e exact asta: benzinării pe un drum pe care îl faci oricum.
Diaspora. Magazinele românești din afară sunt primul raft care nu cere traducere, și o rețea care îți spune ce funcționează la localnici.
„Fabricat în România”: oportunitatea pe care Felix o vede pentru cine pornește acum
Întrebat ce ar sfătui pe cineva care pornește o afacere anul acesta sau anul viitor, Felix n-a spus „servicii” sau „aplicații”. A spus producție, și anume producție de nișă. Nu în competiție cu „fabrica mondială numită China”, ai cărei mari retaileri sunt deja aici, ci cu lucruri care au un simbol românesc și care chiar sunt fabricate în România, cu ștanța asta pe ele. În competiția de produse din Uniunea Europeană, crede el, „avem un cuvânt de spus”, dar suntem încă timizi: am ieșit cu puține produse și ne-am oprit.
Cum găsești nișa? Felix propune o metodă pe care o poate aplica oricine: uită-te la turiștii străini care vin în România și la ce scriu după. Cu ce rămân? Cu gustul mâncării, „senzațional”. Cârnații de Pleșcoi, brânzeturile, lucrurile care le-au rămas în minte. „Să poți să le duci produsele acolo.” Pentru Sipit, lecția e directă: un suc prebiotic e un produs global, dar un suc prebiotic cu prune și smochine, fabricat în România, e un produs cu poveste, și povestea e exact ce vinde la un raft străin unde nimeni nu te știe.
Regula „a doua echipă înainte de a doua țară”
Din episod am scos o regulă pe care o aplicăm de acum la fiecare afacere care ne spune că „vrea să iasă afară”: a doua țară se deschide după a doua echipă, nu înainte. Concret, înainte de prima comandă din străinătate ai trei lucruri scrise: numele omului care răspunde doar de piața aceea, bugetul pe 12 luni pe care nu-l împrumuți României și semnalul de acasă care îți spune că ai loc să te uiți în altă parte (listările noi nu mai mișcă vânzările). Dacă lipsește oricare dintre cele trei, nu ieși, testezi: un raft, un partener local, un drum pe care îl faci oricum. Testul de mai jos îți arată în câteva secunde în care dintre cele două situații ești.
Testul: ești gata să ieși cu afacerea în afara țării?
Șase întrebări, cu cifre, și un răspuns pe loc: ieși, testezi sau rămâi acasă. Folosește-l pentru orice produs care se vinde la raft sau online, nu doar pentru băuturi. Partea a doua calculează câți bani arzi până când piața nouă se ține singură.
Ieși, testezi sau rămâi acasă?
Scorul urmează regulile din episod: momentul pieței de acasă, echipa separată, cunoașterea pieței și banii pentru așteptare. Cifrele despre piața nouă sunt estimările tale.
Cu valorile implicite, un brand care crește cu 12% pe lună acasă, a acoperit 30% din locațiile-țintă, n-are om dedicat și cunoaște piața nouă din rapoarte are un scor de 16 din 100: verdictul e „nu încă: întâi a doua echipă, apoi a doua țară”. Economia pieței noi arată că s-ar ține singură din luna a șaptea, după ce ai ars vreo 66.000 de lei, deci banii n-ar fi problema. Problema e că acasă mai ai 70% din piață de luat și că nu ai cui să-i dai piața nouă. Exact situația Sipit azi, și exact de ce Felix a spus „echipă separată” înainte de orice altceva.
Black Friday 2026, în treacăt: „nu mai e furia anilor în care rădeam rafturile”
La final, gazda l-a întrebat pe Felix cum vede Black Friday-ul de anul acesta, pentru că omul prin a cărui rețea trec coletele știe înaintea statisticilor. Răspunsul: nu mai e furia anilor în care „rădeam rafturile efectiv”. Piața s-a mai educat și cumpără ce are nevoie. Banii „rămân speriați”, cumpărăm emoțional ca întotdeauna, dar nu ne schimbăm anul acesta televizorul sau frigiderul dacă îl avem de cinci-șase ani, pentru că, uitându-ne în jur, spunem „stai să mai vedem ce se întâmplă”. Ca să schimbi un televizor de 120 cm cu unul de 200, îți trebuie emoția, iar emoția anul acesta lipsește. „Asta va fi linia acestui Black Friday.” Analiza completă, cu calendarul retailerilor și calculatorul de marjă pe comandă, e în articolul lui Felix Pătrășcanu despre Black Friday 2026.
Ce aplici luni dimineață dacă te gândești să ieși din țară
Măsoară cât loc mai ai acasă
Câte din locațiile-țintă din România ai acoperit și cât mișcă vânzările fiecare listare nouă. Când răspunsul e „aproape toate” și „aproape deloc”, a venit momentul lui Felix.
Răspunde la întrebarea „cine?” înainte de „unde?”
Numele omului care răspunde doar de piața nouă. Dacă răspunsul e „noi, fondatorii, în weekend”, nu ieși încă.
Scrie bugetul pe 12 luni și pune-l deoparte
Bani pe care România nu-i împrumută înapoi când are o lună slabă. Testul de mai sus îți spune cât arzi până la echilibru.
Alege piața care te caută, nu pe cea care arată bine pe hartă
Un distribuitor care îți cere produsul, un drum pe care îl faci oricum, un partener local. Bulgaria pentru Sipit a fost așa.
Testează un raft înainte de o țară
Câteva luni, câteva locații, un partener care cunoaște cultura pieței. Afli ce beau, cât plătesc și de unde cumpără oamenii de acolo.
Folosește diaspora ca primul raft
Magazinele românești din afară nu cer explicații despre produs și îți arată ce prinde la localnici.
Pune „fabricat în România” la vedere
La un raft străin, povestea vinde: aroma de prune și smochine, originea, ștanța. Nu te lupta cu China pe preț.
Ține piața nouă în alt rând de buget și în altă ședință
Problemele ei nu intră peste piața de acasă. Când un vânzător de acolo nu vinde, îl schimbă echipa de acolo.
Episodul pe minute: unde găsești fiecare idee
Dacă n-ai cele 14 minute, du-te direct la momentul care te privește. Linkurile deschid videoclipul exact la minutul respectiv.
| Minut | Ce se întâmplă | De ce merită văzut |
|---|---|---|
| 1:34 | Alex și Sever, Sipit | „Noi vă aducem sucuri bogate în fibre.” Direct la cifre. |
| 1:57 | De unde a venit ideea | Testul genetic, riscul de cancer la colon și sfatul medicului: fibre. |
| 2:39 | Fără pregătire medicală | Doi corporatiști, operațiuni și dezvoltare de business, care au citit și s-au documentat. |
| 3:55 | Chestionarul cu 300 de oameni | Toți plăteau 20 de lei în chestionar; la raft, decizia e alta. |
| 4:16 | Focus-grupul inversat | Aroma de pe locul trei e, de fapt, prima la raft. Testezi în producție. |
| 4:56 | Experți și producție externalizată | Lecția pe care o consideră cea mai bună decizie de business. |
| 5:34 | Dilema: ne întindem mai mult decât ne ține plapuma? | De ce modelul „arzi bani în toate piețele” din corporație nu merge într-un start-up. |
| 6:14 | Felix Pătrășcanu intră în discuție | Cine este și de ce experiența FAN Courier contează aici. |
| 6:34 | Plătește românul premium pentru un produs românesc de nișă? | Răspunsul: da, și tot mai mult. |
| 6:57 | Regula echipei separate | „Nu faci și aia și aia cu aceeași echipă.” Exemplul din ședința de a doua zi. |
| 7:45 | Ce ia Sever cu el | Creștere rapidă, liste noi în fiecare săptămână, reușite nesărbătorite. |
| 8:24 | Interviul cu Felix: cultura pieței | „Aici se fac cele mai multe greșeli.” |
| 9:53 | Momentul FAN Courier | Când acasă lâncezea și afară te căutau. |
| 10:21 | Sfatul pentru cine pornește acum | Producție de nișă, nu competiție cu China. |
| 11:18 | „Fabricat în România” și turiștii | Cu ce rămân străinii după România și cum găsești nișa. |
| 12:34 | Diaspora ca rețea | Milioane de români cu magazine și afaceri afară. |
| 12:51 | Black Friday 2026 | „Nu mai e furia anilor în care rădeam rafturile.” |
Ediția din 22 septembrie 2026: Andreea Marin, Felix Pătrășcanu, Diana Zahariea și Ionuț Croitoru
Discuția cu Sever Neacșu și Alex Drăgan face parte din ediția cu public Permis de Antreprenor de pe 22 septembrie 2026, de la Apollo 111, cu tema „Piață, decizie, încredere, continuitate”. Pe scenă au fost Andreea Marin, Felix Pătrășcanu, Diana Zahariea și Ionuț Croitoru, colegi de panel în aceeași seară.
Andreea Marin, Felix Pătrășcanu, Diana Zahariea și Ionuț Croitoru: toată seara, cu toate afacerile din sală și întrebările publicului.
Alexandra Ene, BRIGOLA × Ionuț Croitoru: cum convingi că un produs pe care nu-l știe nimeni merită prețul; marja direct față de parteneri.
Felix Pătrășcanu: profilul complet, Black Friday 2026 „cel mai moderat” și calculatorul de marjă pe comandă.
Andreea Marin n-a cerut nimănui să muncească pe gratis: ce s-a spus de fapt în sală și cum s-a văzut online.
Toate edițiile cu public, cu afacerile și mentorii fiecăreia, sunt în arhiva emisiunilor cu public, iar contextul serii e pe pagina ediției.
Ce merită să iei cu tine
Momentul de ieșit din țară nu e când crești cel mai repede acasă, ci când acasă începi să simți că lucrurile lâncezesc și când piețele de afară te caută ele pe tine. Și nu ieși cu echipa care ține piața de acasă: faci alta, cu oameni, buget și ședință separate. Înainte de toate, înțelegi cultura pieței, pentru că acolo se fac cele mai multe greșeli, iar diaspora și ștanța „fabricat în România” sunt scurtăturile pe care puțini le folosesc.
Sever și Alex au plecat cu un răspuns pe care îl așteptau pe jumătate: da, ieșiți, dar nu voi, ci o echipă a voastră. Tu poți pleca cu testul de mai sus și cu cele trei lecții Sipit, care sunt valabile și fără să treci vreo graniță: oamenii spun una și cumpără alta, focus-grupul nu e raftul, iar ce nu știi să faci dai pe mâna cuiva care știe.
Întrebări frecvente despre Sipit, Sever Neacșu și expansiunea în afara țării
Ce este Sipit?
Primul suc prebiotic produs în România: o băutură carbogazoasă la doză cu 6 grame de fibre pe porție, fără zahăr adăugat, 20% suc natural și 14 kcal la 100 ml, în trei arome (zmeură cu lychee, pepene cu mentă, prune cu smochine și cocos). A fost lansat în iulie 2025 și se găsește în peste 500 de locații din 53 de orașe, în rețele precum Inmedio, Relay, OMV, Rompetrol, Froo, Auchan, Freshful, Sezamo și Bolt Market, plus benzinării Shell din Bulgaria.
Cine sunt fondatorii Sipit?
Sever Neacșu și Alex Drăgan, prieteni de peste 15 ani, veniți din corporație: Alex din operațiuni și conducere de echipe, Sever din dezvoltare de business, cu ani în companii de tehnologie. Niciunul nu are pregătire medicală. Ideea a pornit de la un test genetic al lui Sever și de la sfatul medicului de a mânca mai multe fibre.
Când e momentul să extinzi afacerea în afara țării, după Felix Pătrășcanu?
Când piața de acasă începe să lâncezească și, în același timp, piețele de afară te caută. Așa a fost momentul FAN Courier. Nu când crești cel mai repede acasă și nu doar pentru că „se poate”. Înainte de orice, trebuie să înțelegi cultura pieței în care intri, pentru că acolo se fac cele mai multe greșeli.
Expansiunea în afară nu îți defocusează echipa?
Nu, dacă nu o faci cu aceeași echipă. Răspunsul lui Felix Pătrășcanu: „E o chestie de administrare. Faci o echipă separată, îi dai oameni și resurse și ea are grijă de toate.” Operațiunile internaționale FAN Courier au ajuns, spune el, la vreo șase milioane de euro fără să tragă de echipa din România.
Plătește românul un preț premium pentru un produs românesc de nișă?
Da. Felix Pătrășcanu: „Românii au apetit pentru premium, și din ce în ce mai multă lume își dorește premium, mai ales produse românești.” Condiția, învățată de Sipit pe propria piele, e că premium se cumpără la raft, după ce omul a înțeles și a gustat produsul, nu în chestionar.
Ce lecții au învățat fondatorii Sipit în primul an?
Trei. Ce declară oamenii că își doresc și ce cumpără de la raft sunt lucruri diferite: în primul chestionar, 300 de oameni ar fi plătit 20 de lei pe un suc bio, dar la raft decizia e alta. Focus-grupurile pe gust au dat o ordine a aromelor exact inversă față de vânzări, deci testezi în producție. Și apelezi la experți acolo unde nu ai experiență, inclusiv externalizând producția de la început.
Unde se produce Sipit?
Producția e externalizată de la început, la o fabrică parteneră din Caransebeș. Fondatorii nu au investit într-o fabrică proprie și consideră această decizie una dintre cele mai bune din primul an, pentru că banii au mers în produs și în distribuție.
Ce sfat dă Felix Pătrășcanu celor care pornesc o afacere acum?
Producție de nișă, nu competiție cu China: produse care chiar sunt fabricate în România, cu un simbol românesc, de la gusturile pe care le laudă turiștii străini până la obiecte cu identitate locală. În competiția de produse din Uniunea Europeană, spune el, „avem un cuvânt de spus”, dar suntem încă timizi.
Cum poate ajuta diaspora un brand românesc să iasă afară?
Felix Pătrășcanu vede în milioanele de români din Europa, mulți cu magazine și afaceri, o rețea prin care produsele românești pot ajunge și pot deveni cunoscute în afară. Pentru un produs nou, magazinele românești din străinătate sunt primul raft care nu cere explicații și un test despre ce ar putea prinde la clienții locali.
Ce spune Felix Pătrășcanu despre Black Friday 2026?
Că nu mai e „furia anilor în care rădeam rafturile”: piața s-a educat și cumpără ce are nevoie, banii „rămân speriați”, iar oamenii nu-și schimbă anul acesta televizorul sau frigiderul de cinci-șase ani, pentru că lipsește emoția. Analiza lui completă e în articolul despre Black Friday 2026 de pe profilul lui.
Când a fost publicat episodul și cât durează?
Episodul „Sever Neacșu și Felix Pătrășcanu: Când e momentul să extinzi afacerea în afara țării”, sezonul 4, episodul 25, a fost publicat pe YouTube pe 20 noiembrie 2026 și durează aproximativ 14 minute. A fost înregistrat la ediția cu public Permis de Antreprenor din 22 septembrie 2026, la Apollo 111, București.
Cum îmi prezint și eu afacerea la Permis de Antreprenor?
Prin formularul de casting de pe permisdeantreprenor.ro. Afacerile selectate își prezintă problema în fața mentorilor, la edițiile cu public de la Apollo 111, și primesc răspunsuri pe situația lor, cum au primit Sever și Alex.
Te gândești să ieși cu afacerea în afara țării?
La Permis de Antreprenor, mentori ca Felix Pătrășcanu analizează afaceri reale, cu cifrele pe masă. Înscrie-ți afacerea sau vino în sală la următoarea ediție.
Înscrie-ți afacerea Calendarul edițiilorResurse rapide
Profilul de mentor, interviul pe minute și Black Friday 2026.
Brandul lui Sever Neacșu și Alex Drăgan: arome, unde îl găsești.
Când ai voie să crești și ce pui la punct înainte.
Câte luni rezistă firma în timp ce finanțezi o piață nouă.
Celălalt episod din aceeași seară: produsul pe care nu-l știe nimeni.
Ghidul complet al mentorilor de business din România.
- Episodul „Sever Neacșu și Felix Pătrășcanu: Când e momentul să extinzi afacerea în afara țării”, Permis de Antreprenor, sezonul 4, episodul 25, publicat pe YouTube pe 20 noiembrie 2026. Citatele sunt declarațiile invitaților din episod.
- Sipit: Ziarul Financiar, „Afaceri de la zero”, 28 octombrie 2026 (lansarea la Electric Castle, 500+ locații, 250.000 € investiție, estimare 450.000 € în 2026, Bulgaria și Polonia); start-up.ro, 2 iulie 2026 (fondatorii, dezvoltarea produsului, externalizarea producției); Revista Progresiv, 16 februarie 2026 (compoziția produsului, rețelele de distribuție, 53 de orașe); site-ul oficial getsipit.com.
- Profilul lui Felix Pătrășcanu pe Permis de Antreprenor și ediția integrală din 22 septembrie 2026, pe BiziLIVE TV.
Autor: Cristina Paraschiv. Actualizat la: 21 noiembrie 2026. Material informativ, cu scop educativ. Testul și exemplele de cifre au rol orientativ, nu folosesc date financiare interne ale afacerilor prezentate și nu înlocuiesc o analiză pe cifrele reale ale firmei tale.




Adaugă un comentariu