Din 1 august 2025, cota standard de TVA în România este 21% (de la 19%), iar cotele reduse de 9% și 5% au fost comasate într-o singură cotă redusă de 11% (Legea 141/2025). Folosește calculatorul de mai jos ca să adaugi TVA la o sumă fără TVA sau să scoți TVA-ul dintr-o sumă care îl include — pe cota corectă. Sub calculator ai cotele complete, excepțiile exacte și regimul de 9% la locuințe, direct din broșura oficială ANAF.
Acesta e un calculator TVA 2026 gratuit, cu cotele actualizate (21% și 11%). Alege dacă vrei să adaugi TVA la o sumă fără taxă sau să extragi TVA-ul dintr-un preț care îl include deja, scrie suma, selectează cota — și primești instant baza, TVA-ul și totalul. Sub el ai tot ghidul: cotele complete, ce intră la fiecare, excepțiile, regimul de 9% la locuințe și documentul oficial, de răsfoit în pagină.
InstrumentCalculator TVA 2026
Adaugă sau scoate TVA
Cota standard 21% · redusă 11% · plus 9% tranzitoriu la locuințe și 5% pentru facturi istorice.
„Adaugă” pornește de la suma fără TVA și calculează totalul. „Scoate” pornește de la suma cu TVA inclus și îți dă baza. Orientativ — pentru încadrarea exactă a unui produs pe cotă, verifică art. 291 din Codul fiscal sau broșura ANAF de mai jos.
Calculatorul îți dă cifra; restul procesului TVA e legat de el. Vezi și cele două ghiduri complementare, actualizate la zi: RO e-TVA 2026 — decontul precompletat P300 vs D300 (cum verifici înainte de depunere, cu simulator de prag) și e-TVA și risc fiscal 2026 (ce s-a schimbat prin OUG 13/2026 și cum îți afli singur clasa de risc). Împreună, cele trei acoperă tot: cât e TVA-ul, cum îl declari și cum stai cu riscul fiscal.
PublicPentru cine este acest calculator
- Antreprenori și firme care emit facturi și vor cifra corectă a TVA-ului la 21% sau 11%.
- PFA și freelanceri înregistrați (sau aproape de plafon) care calculează prețuri cu și fără TVA.
- Cumpărători și consumatori care vor să vadă cât TVA e inclus într-un preț.
- Contabili și oameni de vânzări care verifică rapid o factură sau construiesc o ofertă.
Cifre 2026Cotele de TVA în 2026: 21%, 11% (și cazurile speciale)
Reforma din Legea 141/2025 a simplificat structura: de la trei cote (19%, 9%, 5%) la practic două (21%, 11%). Iată situația completă, la zi:
Regula generală — se aplică pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite și nu sunt supuse cotei reduse. Electronice, îmbrăcăminte, servicii profesionale, combustibil, alcool.
Medicamente de uz uman, alimente și băuturi, animale vii din specii domestice, apă, îngrășăminte, cărți, cazare, restaurante, transport persoane, lemne de foc.
5% eliminată complet. 9% doar tranzitoriu, la locuințe, până la 31 iulie 2026, cu condiții cumulative. 0% pentru export.
Modificările au intrat în vigoare la 1 august 2025, nu la 1 ianuarie 2026 — în 2026 doar se aplică în continuare. Dacă folosești un calculator vechi setat pe 19%, rezultatele sunt greșite pentru 2026. Regula de aur: dacă nu știi ce cotă are ceva, e 21%.
De ce contează atât de mult să folosești cota corectă: TVA-ul se aplică la fiecare verigă a lanțului, iar o încadrare greșită se propagă. Dacă factura ta de vânzare are cota greșită, clientul deduce greșit, iar la o verificare încrucișată (pe care ANAF o face automat prin e-Factura și decontul precompletat) apare o nealiniere. Nu e doar o chestiune de „câțiva lei diferență” — e o chestiune de coerență a datelor tale fiscale, care influențează direct riscul de control.
Regula pe care n-o știe nimeniCota de 11% se aplică pe tot lanțul economic
Asta e una dintre cele mai importante precizări din broșura ANAF și, în practică, una dintre cele mai ignorate.
De la producție până la consumatorul final, de către toți furnizorii
Cota redusă de 11% pentru alimente se aplică pe tot lanțul economic, de la producție până la vânzarea către consumatorul final, de către toți furnizorii, indiferent de calitatea acestora — producători sau comercianți. Nu contează dacă ești fermier, procesator, angrosist sau magazin: dacă produsul se încadrează la codul NC din listă, cota e 11% la fiecare verigă.
Consecința practică: un angrosist nu poate factura cu 21% un produs care se încadrează la cota redusă, pe motiv că „eu nu vând către consumatorul final”. Iar un magazin care primește o factură cu 21% pe un produs de 11% are o problemă de deducere, nu doar de preț. Dacă ești pe un lanț de distribuție alimentară, verifică cotele de la furnizori — nu doar pe cele pe care le pui tu.
ComparativCe intră la 21% vs 11%: tabel pe categorii
Logica reformei: produsele de bază (mâncare, sănătate, educație, turism) rămân accesibile la cotă redusă, restul economiei trece la standard. Tabelul pe categorii:
| Categorie | Cota redusă 11% | Cota standard 21% |
|---|---|---|
| Alimente | Alimente și băuturi pentru consum uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice | Băuturi alcoolice, băuturi la codul NC 2202, alimente cu zahăr ≥10 g/100 g, suplimente alimentare |
| Sănătate | Medicamente de uz uman | Suplimente alimentare (Legea 56/2021), cosmetice |
| Educație / cultură | Cărți, ziare, reviste, manuale școlare | Streaming, jocuri, majoritatea abonamentelor digitale |
| HoReCa | Cazare hotelieră și camping, restaurant și catering (mâncarea) | Băuturile alcoolice și cele de la codul NC 2202, servite la restaurant |
| Agricultură | Îngrășăminte, pesticide, semințe, servicii agricole | Utilaje și echipamente, servicii generale |
| Utilități | Apă potabilă și apă pentru irigații, lemne de foc — pentru anumiți consumatori (vezi mai jos) | Ceilalți consumatori, combustibil, servicii profesionale, tot restul |
Un principiu care te ajută să nu greșești: cota redusă e o excepție, nu regula. Legea enumeră expres ce intră la 11%, pe coduri NC; tot ce nu e pe listă merge automat la 21%. Deci, când ai un dubiu, întrebarea corectă nu e „intră la 21%?”, ci „e pe lista de 11%?”. Această inversare de logică previne majoritatea erorilor de încadrare.
Exact din legeCele patru excepții de la cota de 11% pe alimente
Broșura ANAF le listează punctual. Sunt exact patru, iar una dintre ele are, la rândul ei, o excepție pe care n-o menționează aproape nimeni:
| Excepția | Cotă | Detaliu |
|---|---|---|
| Băuturi alcoolice | 21% | Fără excepții. Inclusiv la restaurant, pe aceeași factură cu mâncarea la 11%. |
| Băuturi nealcoolice la codul NC 2202 | 21% | Sucuri carbogazoase, energizante, băuturi îndulcite sau aromatizate. |
| Alimente cu zahăr adăugat ≥10 g/100 g | 21% | Excepția excepției: laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică rămâne la 11%, indiferent de conținutul de zahăr. |
| Suplimente alimentare | 21% | Definite de Legea nr. 56/2021. Chiar dacă stau lângă medicamente la raftul de farmacie. |
La restaurant: mâncarea are 11%, dar alcoolul și sucurile au 21%.
Un bon de restaurant poate conține două cote diferite: felul principal la 11%, dar berea, vinul, cola sau energizantul la 21%. La supermarket: pâinea (11%) + detergentul (21%) + sucul carbogazos (21%) + cartea (11%). La farmacie: medicamentul de uz uman (11%) + suplimentul + crema cosmetică (21%). Dacă softul tău pune totul pe o singură cotă „ca să fie simplu”, faci facturi greșite — și exact aici apar diferențele care te expun la un control.
Broșura merge până la nivel de cod tarifar, iar acolo apar excluderi pe care nu le bănuiești. Câteva exemple: peștii ornamentali vii sunt excluși de la cota redusă, deși peștii comestibili intră; cerealele destinate însămânțării sunt excluse, deși cerealele pentru consum intră; anumite legume și ouă au coduri excluse expres. Dacă lucrezi în comerț alimentar sau agricultură, încadrarea pe cod NC nu e opțională — e diferența dintre 11% și 21%.
Nuanță ignoratăLa utilități, cota depinde de cine e clientul
Aici greșesc furnizorii mici. Cota redusă nu e legată doar de produs, ci și de destinatar. Broșura ANAF enumeră patru categorii de consumatori pentru care se aplică 11%:
Persoanele fizice, ca destinatari finali.
Publice și private, reglementate conform Legii 95/2006, respectiv Legii educației naționale nr. 1/2011.
Organizații neguvernamentale reglementate potrivit legii și unități de cult, conform Legii 489/2006.
Publici și privați, acreditați, care prestează servicii din Nomenclatorul aprobat prin HG 867/2015.
Dacă ești furnizor și livrezi aceeași utilitate către o firmă obișnuită și către un spital, cota diferă. Verifică statutul clientului înainte de facturare, nu după.
Regim tranzitoriuCota de 9% la locuințe: condițiile exacte și până când
Aici circulă cea mai multă dezinformare. Nu e „prima parte a lui 2026″ și nu e pentru orice locuință. Broșura ANAF dă termenul și condițiile, negru pe alb.
Perioada este 1 august 2025 – 31 iulie 2026 inclusiv, iar livrarea locuinței nu poate depăși data de 31 iulie 2026. O persoană fizică, singură sau împreună cu altele, poate achiziționa în acest interval o singură locuință cu cota redusă de 9%.
| Condiția | Ce înseamnă concret |
|---|---|
| Suprafața | Maximum 120 mp suprafață utilă, exclusiv anexele gospodărești (definite prin Legea 50/1991). Suprafața utilă e cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996. |
| Valoarea | Maximum 600.000 lei, exclusiv TVA, inclusiv terenul pe care este construită. |
| Starea la livrare | Locuința trebuie să poată fi locuită ca atare, conform condițiilor legale în vigoare la data încheierii actului juridic pentru plata în avans. |
| Istoricul cumpărătorului | Să nu fi achiziționat o altă locuință cu cotă redusă din 1 ianuarie 2023, conform Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA. |
| Actul de avans | Să fi încheiat, până la 1 august 2025, un act juridic între vii care are ca obiect plata în avans pentru achiziționarea locuinței. |
| Condiție suplimentară | Pentru actele încheiate între 3 și 31 iulie 2025 inclusiv: la data livrării trebuie făcută dovada achitării unui avans de 20% din valoarea locuinței fără TVA, achitat integral până la 31 iulie 2025 inclusiv. |
Registrul achizițiilor și obligațiile notarilor
Partea pe care n-o găsești în niciun alt articol. În Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA se înscriu informațiile din actele juridice privind transferul dreptului de proprietate, autentificate până la 31 iulie 2026 inclusiv. Notarii publici au patru obligații:
- Să verifice Registrul înainte de autentificare, ca să confirme condiția unei singure locuințe cu cotă redusă. Dacă nu e îndeplinită, autentifică doar dacă livrarea se face cu cota standard.
- Să completeze Registrul la data autentificării actelor de transfer al dreptului de proprietate.
- Să înscrie în act mențiuni privind respectarea obligațiilor de verificare și completare.
- Să înscrie cota de TVA aplicată, indiferent dacă TVA-ul se aplică la preț sau este inclus în preț.
Se aplică 9% și pentru livrarea de clădiri, inclusiv terenul, către primării, în vederea atribuirii cu chirie subvenționată unor persoane sau familii care nu își permit o locuință în proprietate sau o chirie la prețul pieței — dacă s-au încheiat, până la 1 august 2025, acte juridice între vii pentru plata în avans.
Separat de regimul tranzitoriu, rămâne cota de 11% pentru locuințe livrate ca parte a politicii sociale: clădiri destinate a fi folosite drept cămine de bătrâni și de pensionari, respectiv case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, inclusiv terenul pe care sunt construite.
ConcretExemple pe facturi reale
Ca să vezi cum se aplică în practică, câteva situații tipice (rulează-le și în calculatorul de sus):
| Situație | Bază | Cotă | TVA | Total |
|---|---|---|---|---|
| Serviciu de consultanță | 5.000 lei | 21% | 1.050 lei | 6.050 lei |
| Coș de alimente de bază | 200 lei | 11% | 22 lei | 222 lei |
| Cazare hotel (2 nopți) | 800 lei | 11% | 88 lei | 888 lei |
| Laptop | 4.000 lei | 21% | 840 lei | 4.840 lei |
| Extragere: preț la raft 24,20 lei | 20,00 lei | 21% | 4,20 lei | 24,20 lei |
Observă un lucru important din tabel: la aceeași bază, un produs cu 21% costă clientul mai mult decât unul cu 11%. La 1.000 lei bază, diferența de cotă înseamnă 100 de lei în plus pe factură (210 vs 110). Pentru un magazin cu volum mare, încadrarea corectă pe cotă nu e un detaliu contabil — e diferența dintre un preț competitiv și unul umflat degeaba.
Ultimul rând e cel mai util în practică: când vezi un preț „cu TVA” și vrei baza, împarți la 1,21 (pentru 21%) sau la 1,11 (pentru 11%). Așa afli cât din preț e produsul și cât e taxa.
Formule + exempleCum calculezi TVA-ul (în ambele sensuri)
Sunt două operațiuni pe care le faci zilnic. Calculatorul de sus le face instant, dar e bine să știi formula:
Total = bază × (1 + cotă). La 21%: 1.000 × 1,21 = 1.210 lei (TVA = 210). La 11%: 1.000 × 1,11 = 1.110 lei (TVA = 110).
Bază = total ÷ (1 + cotă). La 21%: 1.210 ÷ 1,21 = 1.000 lei (TVA inclus = 210). La 11%: 1.110 ÷ 1,11 = 1.000 lei (TVA = 110).
Când ai o sumă cu TVA inclus și vrei TVA-ul, NU calcula 21% din total. E greșit, pentru că TVA-ul e deja înăuntru. Corect: împarți la 1,21 ca să afli baza, iar diferența e TVA-ul. Exemplu: din 1.210 lei cu TVA, TVA-ul NU e 254 (21% din 1.210), ci 210 (1.210 − 1.210÷1,21).
Când plăteștiPlafonul de 395.000 lei: de la ce cifră devii plătitor de TVA
Nu orice firmă colectează TVA. Dacă cifra ta de afaceri anuală nu depășește 395.000 lei (plafon majorat de la 300.000 lei prin OG 22/2025), poți rămâne neplătitor de TVA în regim de scutire: nu adaugi TVA pe facturi, dar nici nu deduci TVA-ul de la achiziții.
Când depășești plafonul, înregistrarea în scopuri de TVA devine obligatorie, iar tranzacția care depășește pragul se taxează. Pentru detalii pe prag și pașii de înregistrare, vezi ghidul dedicat: Plafon TVA 395.000 lei.
Cum se calculează plafonul, mai exact: se ia cifra de afaceri din anul calendaristic curent, cumulată de la 1 ianuarie. Nu contează profitul, ci cifra de afaceri. Firmele nou-înființate urmăresc pragul de la data înființării. Odată depășit, ai un termen scurt să te înregistrezi și să începi să facturezi cu TVA. Regula de management: dacă vezi în cursul anului că vei depăși 395.000 lei, pregătește tranziția din timp — actualizezi prețurile, informezi clienții și configurezi softul de facturare pentru TVA.
Sub plafon, poți alege să te înregistrezi voluntar ca plătitor de TVA — util dacă ai clienți firme (care deduc TVA-ul) și furnizori cu TVA (pe care vrei să-l deduci). Peste plafon, nu mai e o alegere. Calculează impactul pe prețul tău final cu calculatorul de sus, ca să știi cum îți afectează oferta.
ContextCum au evoluat cotele: de la 19% la 21%
Ca să înțelegi de ce e importantă actualizarea, iată drumul cotei standard în România:
| Perioadă | Cotă standard | Cote reduse |
|---|---|---|
| Până în 2016 | 24% | 9%, 5% |
| 2017 – iulie 2025 | 19% | 9%, 5% |
| Din 1 august 2025 | 21% | 11% (unică) + 9% tranzitoriu la locuințe, până la 31 iul. 2026 |
Schimbarea din 2025 a fost dublă: cota standard a urcat de la 19% la 21%, iar cele două cote reduse (9% și 5%) au fost comasate într-una singură, de 11%. Practic, multe produse care erau la 9% (alimente) au urcat ușor la 11%, iar altele (cărți, care erau la 5%) au urcat la 11%. Efectul: prețuri ușor mai mari la raft și necesitatea de a actualiza orice calculator, soft de facturare sau grilă de prețuri care mai folosea vechile cote.
De ce a crescut TVA-ul: majorarea a făcut parte dintr-un pachet mai larg de consolidare bugetară, menit să reducă deficitul. TVA-ul e una dintre principalele surse de venit ale statului, iar creșterea de 2 puncte procentuale aduce sume semnificative la buget. Pentru antreprenori, efectul practic e dublu: prețurile finale către consumatori cresc, iar cei care nu și-au actualizat softurile și grilele de preț riscă erori de facturare.
Ambele sensuriTVA colectată vs TVA deductibilă
Pentru o firmă plătitoare de TVA, taxa funcționează în două sensuri, iar calculatorul de sus îți e util pentru amândouă:
TVA-ul pe care îl adaugi pe facturile tale de vânzare și îl încasezi de la clienți. Îl calculezi cu modul „adaugă TVA”.
TVA-ul pe care l-ai plătit la furnizori și pe care îl poți recupera. Îl extragi din facturile primite cu modul „scoate TVA”.
Un exemplu simplu al mecanismului: să zicem că într-o lună ai vândut cu 10.000 lei + TVA 21% (deci ai colectat 2.100 lei TVA) și ai cumpărat marfă și servicii de 6.000 lei + TVA 21% (deci ai plătit 1.260 lei TVA deductibil). La decont, datorezi statului diferența: 2.100 − 1.260 = 840 lei TVA de plată. Dacă ai fi cumpărat mai mult decât ai vândut într-o lună, TVA-ul deductibil ar fi depășit colectatul, iar tu ai avea TVA de recuperat.
La final de perioadă, în decontul de TVA (D300), scazi TVA-ul deductibil din cel colectat: dacă rezultatul e pozitiv, ai TVA de plată; dacă e negativ, ai TVA de recuperat sau de reportat. Pentru reconcilierea completă, vezi Decont TVA 300 2026.
Formă de organizareTVA pentru PFA și freelanceri
Confuzia frecventă: „TVA-ul e doar pentru firme”. Fals. TVA nu depinde de forma de organizare (SRL, PFA), ci de înregistrarea în scopuri de TVA și de depășirea plafonului. Un PFA sau freelancer sub 395.000 lei poate fi neplătitor de TVA. Peste plafon, PFA-ul facturează cu TVA (21% sau cota aplicabilă serviciului), exact ca o firmă.
Pentru un freelancer care lucrează online (design, programare, marketing, consultanță), cazul cel mai frecvent e acesta: sub plafon, facturezi simplu, fără TVA. Dacă îți crește activitatea și treci de 395.000 lei, te înregistrezi și începi să adaugi 21% pe facturile interne. Dacă majoritatea clienților tăi sunt firme (care oricum deduc TVA-ul), impactul e mic. Dacă sunt persoane fizice, prețul tău final crește cu 21% — moment în care trebuie să decizi dacă absorbi tu diferența sau o transferi clientului.
Un caz special util de știut: serviciile B2B către firme din UE se facturează, de regulă, fără TVA românesc (mecanismul de taxare inversă — reverse charge), clientul din UE aplicând TVA-ul din țara lui. Dacă lucrezi cu clienți din UE, verifică încadrarea, pentru că e diferită de facturarea internă.
Ghid rapidCum folosești calculatorul (adaugă, scoate, TVA invers)
Poate ai căutat „calculator TVA invers”, „scoate TVA din preț”, „cât e TVA la 21%” sau „adaugă TVA 11%” — toate se rezolvă cu instrumentul de sus. „TVA invers” e același lucru cu „scoate TVA”: pornești de la suma cu TVA inclus și afli baza și taxa. Iată exact cum:
Alegi „Adaugă TVA”, scrii suma (baza) și cota (21% de obicei). Îți dă TVA-ul și totalul cu TVA — exact cifra pe care o pui pe factură sau ofertă.
Alegi „Scoate TVA”, scrii suma finală (cu TVA) și cota. Îți dă baza și TVA-ul inclus — util când vezi un preț la raft și vrei să știi cât e taxa.
Trei scenarii concrete în care îl folosești zilnic: (1) construiești o ofertă — pornești de la costul tău fără TVA și adaugi 21% ca să vezi prețul final pentru client; (2) verifici o factură primită — scoți TVA-ul ca să confirmi că furnizorul a calculat corect; (3) îți stabilești un preț de raft „rotund” (ex. 24,99 lei cu TVA) și vrei să știi ce bază îți rămâne. În toate, calculatorul îți dă răspunsul instant, pe cota corectă din 2026.
Situații specialeCazuri care au reguli proprii
Dincolo de cotele standard, câteva situații au tratament aparte — bine de știut ca să nu greșești:
| Situație | Tratament TVA |
|---|---|
| Export în afara UE | Scutit cu drept de deducere (0%) — nu adaugi TVA, dar deduci TVA-ul de la achiziții |
| Livrare intracomunitară (către firmă din UE cu cod valid) | Scutită (0%) — clientul aplică TVA în țara lui; verifică VIES |
| Servicii B2B către firme din UE | Taxare inversă (reverse charge) — facturezi fără TVA românesc |
| Achiziție intracomunitară de bunuri | Taxare inversă — aplici TVA-ul românesc și îl deduci simultan |
| SGR (garanția pe ambalaje) | Garanția returnabilă nu e bază de TVA; verifică tratamentul la vânzare |
Un cuvânt despre taxarea inversă, pentru că e cea mai des întâlnită la firmele care lucrează cu UE: la reverse charge, TVA-ul nu „dispare”, ci se mută. Tu, ca furnizor de servicii B2B către o firmă din UE, facturezi fără TVA românesc, iar clientul din UE aplică TVA-ul din țara lui. La achiziții intracomunitare de bunuri, tu aplici TVA-ul românesc și îl deduci în același timp — deci efectul net e zero, dar operațiunea trebuie raportată corect.
Aceste situații apar mai ales dacă lucrezi cu parteneri din UE sau exporți. Dacă e cazul tău, aliniază raportarea și cu Declarația 390 VIES, unde verifici codurile TVA ale partenerilor înainte de facturare.
De evitatGreșeli frecvente cu TVA în 2026
Cele mai multe erori de TVA nu vin din rea-voință, ci din obiceiuri vechi sau grabă. Iată ce să eviți:
- Folosești cota veche de 19% — din 1 aug. 2025 e 21%. Un calculator sau un soft nesetat dă rezultate greșite.
- Calculezi TVA-ul direct din total — când suma include TVA, împarți la 1,21, nu înmulțești cu 21%.
- Pui o singură cotă pe o factură mixtă — restaurant, supermarket, farmacie pot avea 11% și 21% pe același bon.
- Crezi că 11% e doar pentru vânzarea finală — se aplică pe tot lanțul, de la producător la magazin.
- Tratezi suplimentele ca medicamente — sunt 21%, nu 11%, chiar dacă stau pe același raft.
- Uiți excepția laptelui praf — rămâne la 11% chiar și peste pragul de zahăr.
- Ignori statutul clientului la utilități — pentru spitale, școli, ONG-uri și furnizori acreditați de servicii sociale, cota diferă.
- Crezi că 9% la locuințe e valabil oricând — expiră la 31 iulie 2026 și are cinci condiții cumulative.
- Crezi că PFA nu are TVA — peste 395.000 lei, are, ca orice firmă.
- Nu actualizezi grila de prețuri — dacă ai prețuri „cu TVA” calculate la 19%, sunt greșite din august 2025.
StrategieCum gândești prețurile cu TVA de 21%
Trecerea la 21% a schimbat aritmetica prețurilor pentru multe firme. Câteva principii utile:
- Dacă vinzi B2C (către consumatori), prețul afișat include TVA-ul. La 21%, dintr-un preț de 100 lei, 17,36 lei sunt TVA (100 − 100÷1,21). Când îți stabilești marja, calculează pe baza fără TVA, nu pe prețul cu TVA.
- Dacă vinzi B2B, afișezi de obicei prețul fără TVA (clientul deduce TVA-ul), deci cota nu-ți afectează competitivitatea la fel de mult.
- Prețuri „psihologice” (9,99; 24,99): dacă vrei un preț rotund la raft, pornește de la prețul final dorit și extrage TVA-ul ca să vezi ce bază și ce marjă îți rămân.
- Reduceri și discounturi: TVA-ul se aplică pe prețul redus, nu pe cel inițial. Calculează TVA-ul după ce ai aplicat discountul.
- Transport și taxe accesorii: costul de livrare urmează, de regulă, cota produsului principal; verifică încadrarea când facturezi separat transportul.
Calculatorul de sus îți face aceste calcule în ambele sensuri, instant — folosește-l ori de câte ori ajustezi o ofertă sau un preț de raft, ca să nu pierzi din marjă printr-o rotunjire greșită.
ConcluzieCe merită să iei cu tine
În 2026, TVA-ul se rezumă la două cote: 21% standard și 11% redusă (Legea 141/2025). Calculul e simplu — înmulțești cu 1,21 ca să adaugi TVA, împarți la 1,21 ca să-l scoți — dar excepțiile sunt locul unde se greșește: cele patru excluderi de la alimente, regula lanțului economic, statutul clientului la utilități și regimul tranzitoriu de 9% la locuințe, care expiră pe 31 iulie 2026.
Un ultim sfat de business: TVA-ul nu e doar o obligație de calculat, ci un factor de preț și de competitivitate. Dacă vinzi către consumatori, TVA-ul de 21% se adaugă la prețul pe care-l vede clientul. Dacă vinzi către firme, clienții tăi deduc TVA-ul. Înțelege pe cine ai ca public înainte să iei decizii legate de înregistrarea voluntară.
Documentul oficialCitește broșura ANAF direct aici
Toate cotele, codurile NC și condițiile de mai sus vin din acest material, publicat de ANAF. Îl poți răsfoi fără să pleci din pagină sau îl poți descărca.
Întrebări frecventeCalculator TVA 2026
Cât este TVA în România în 2026?
Standard 21% (din 1 aug. 2025, Legea 141/2025), redusă unică 11%. Vechile cote de 9% și 5% au fost eliminate și comasate în 11%; 9% a rămas doar ca regim tranzitoriu la locuințe, până la 31 iulie 2026.
Cum adaug TVA la o sumă fără TVA?
Înmulțești cu (1 + cota). La 21%: sumă × 1,21. Exemplu: 1.000 × 1,21 = 1.210 lei, TVA = 210. La 11%: × 1,11.
Cum extrag TVA dintr-o sumă care îl include?
Împarți la (1 + cota). La 21%: sumă ÷ 1,21. Din 1.210 lei, baza = 1.000, TVA inclus = 210. Nu calcula 21% din total — e greșit.
Ce produse au TVA 11% în 2026?
Medicamente de uz uman, alimente și băuturi pentru consum uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, apă potabilă și de irigații, îngrășăminte și pesticide, cărți, ziare, reviste și manuale, cazare și camping, restaurant și catering, transport persoane, lemne de foc, servicii agricole. Tot ce nu e expres în listă → 21%.
Care sunt excepțiile de la cota de 11% pe alimente?
Exact patru: băuturile alcoolice; băuturile nealcoolice de la codul NC 2202; alimentele cu zahăr adăugat de minimum 10 g/100 g; și suplimentele alimentare definite de Legea 56/2021. O singură excepție de la regula zahărului: laptele praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică rămâne la 11%.
Cota de 11% se aplică pe tot lanțul economic?
Da. Broșura ANAF precizează că se aplică de la producție până la vânzarea către consumatorul final, de către toți furnizorii, indiferent de calitatea lor — producători sau comercianți. Un angrosist nu poate factura cu 21% un produs care se încadrează la cota redusă.
Mai există cota de 9% pentru locuințe?
Da, ca regim tranzitoriu, între 1 august 2025 și 31 iulie 2026 inclusiv, pentru o singură locuință per persoană fizică, cu condiții cumulative: maximum 120 mp suprafață utilă, maximum 600.000 lei fără TVA inclusiv terenul, locuibilă ca atare la livrare, fără altă achiziție cu cotă redusă din 1 ianuarie 2023, și cu act de avans încheiat până la 1 august 2025.
Ce este Registrul achizițiilor de locuințe cu cota redusă?
Registrul prevăzut de Codul fiscal în care se înscriu actele de transfer al dreptului de proprietate pentru locuințele cumpărate cu cotă redusă, autentificate până la 31 iulie 2026. Notarii publici sunt obligați să îl consulte înainte de autentificare, să îl completeze, și să înscrie în act mențiuni despre verificare și despre cota de TVA aplicată.
De la ce cifră de afaceri plătesc TVA?
De la 395.000 lei/an (plafon majorat de la 300.000 prin OG 22/2025). Sub prag, poți fi neplătitor (regim de scutire).
Se aplică TVA de 21% și pentru PFA?
Da, dacă PFA-ul e înregistrat în scopuri de TVA sau depășește plafonul. TVA nu depinde de forma de organizare, ci de înregistrare și cifra de afaceri.
Vezi tot ce ține de TVA în 2026
Cote, plafon, decont, e-Factura, e-TVA — hub-ul de Fiscalitate le pune cap la cap, ca să facturezi corect și fără surprize.
Deschide hub-ul Fiscalitate →ContinuăResurse rapide
- Sursă principală: „Principalele modificări ale cotelor de TVA, reglementate prin Legea nr. 141/2025″ (PDF, 19 pagini) — material informativ publicat de ANAF, Direcția Generală de Asistență și Servicii pentru Contribuabili.
- Legea nr. 141/2025 (MO nr. 699 din 25.07.2025) — majorarea cotei standard la 21% și cota redusă unică de 11%, din 1 august 2025; art. III — regimul tranzitoriu de 9% pentru locuințe.
- Codul fiscal (Legea 227/2015), art. 291 alin. (1) și (2) — cotele și categoriile cu cotă redusă; art. 310 — regimul special de scutire pentru firmele mici.
- Legea nr. 56/2021 privind suplimentele alimentare; Legea locuinței nr. 114/1996; Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; HG nr. 867/2015 — Nomenclatorul serviciilor sociale.
- OG nr. 22/2025 — majorarea plafonului de scutire TVA la 395.000 lei (din 1 septembrie 2025).
- Informații suplimentare: anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili; Contact center ANAF 031.403.91.60; seminarele web ANAF.
Autor: Redacția Permis de Antreprenor • Actualizat la: 26 septembrie 2026. Calculator informativ, cu cotele în vigoare la data actualizării (21% standard, 11% redusă, 9% tranzitoriu la locuințe până la 31 iulie 2026). Rezultatul e orientativ; pentru încadrarea exactă a unui produs sau serviciu pe cotă — mai ales pe coduri NC — verifică art. 291 din Codul fiscal actualizat, broșura ANAF de mai sus, sau consultă un contabil autorizat.
Adaugă un comentariu